Cum văd arhitecții din București programul de reabilitare termică: o „beție cromatică psihedelică” și lucrări îndoielnice

Arhitecții din Capitală atrag atenția asupra lipsei de control în ceea ce privește procesul de reabilitare termică a blocurilor și a consecințelor estetice și practice care decurg din aceste acțiuni, un prim efect nefast fiind „beția cromatică psihedelică”, dar și calitatea îndoielnică a lucrărilor.

„Creșterea confortului în locuințe și diminuarea pierderilor de căldură sunt obiective realiste și urgente în condițiile îmbătrânirii fondului construit și a creșterii alarmante a costurilor de întreținere. De aici până la alterarea aspectului original al fațadelor și la beția cromatică s-a mers prea departe cu arbitrarul deciziilor. S-a ajuns la o cromatică absolut psihedelică în ceea ce privește blocurile de locuințe. Avem acum clădiri peste care s-a aplicat o zugrăveală violet, verde de China, albastru ultramarin sau galben pai. Mai mult, sunt cazuri în care primăriile au impus formule unice care conțin combinații de tipul portocaliu cu albastru, impuse prin caietul de sarcini”, a declarat într-un comunicat Mircea Ochinciuc, președintele OAR București.

La sfârșitul anului 2011, OAR București a trimis către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), către primăriile de sector și cea a Capitalei o documentație cu o serie de soluții alternative, aplicate în Franța, pentru reducerea pierderilor de căldură în blocurile vechi, inițiativă care nu a avut însă efectul scontat, se arată în comunicat.

Arhitecții acuză lipsa de control în ceea ce privește zugrăvirea blocurilor. „În unele cazuri administratorul Asociației de Proprietari este cel care decide culorile și geometria acestor pete și de multe ori gusturile acestora sunt îndoielnice”, a spus reprezentantul OAR.

Dincolo de obiecțiile referitoare la coloritul blocurilor reabilitate, arhitecții atrag atenția și în ceea ce privește utilizarea polistirenului, fenomen numit de aceștia „polistirenizare”. Ei amintesc că Ungaria și Italia s-au declarat împotriva acestei soluții, preferând soluții alternative aplicate la interior.

Potrivit reprezentanților OAR, polistirenul etanșează clădirea, nu mai permite trasferul de vapori, putând produce igrasie și afectând în timp imobilul. În plus, execuția necorespunzătoare (fără închidere cu profile metalice) a dus la apariția cuiburi de șoareci, șobolani și insecte, care au pătruns între sistemul de termoizolare și fațada blocului și care, în timp, vor afecta sănătatea locatarilor.

Mai mult, în anumite situații polistirenul s-a aplicat numai cu adeziv, fără dibluri, cu tehnici improvizate, fapt care ar putea conduce la căderi de tencuială sau de sistem de termoizolare de fațadă periculoase pentru trecători, se spune în comunicat.

„Polistirenul este obținut din petrol, o resursă epuizabilă, deci nu poate fi vorba în acest caz de dezvoltare durabilă. De asemenea, trebuie amintit faptul că nu se știe cum se va comporta acest produs pe fațade după 15 ani, existând posibilitatea să scadă aderența plasei de fibră de sticlă sau ca polistirenul să se volatilizeze în timp”, explică arhitecții bucureșteni.

În perioada 2008-2011 au fost reabilitate 1.667 de blocuri la nivel național, iar proiecte au atras investiții de circa 600 de milioane de euro, se menționează în comunicat.

Bucureștiul a fost orașul cu cele mai multe blocuri reabilitate în ultimii trei ani, sectorul 2 fiind lider detașat în ceea ce privește fondurile alocate. La nivel național, în ceea ce privește numărul de clădiri reabilitate, pe locul doi este Cluj-Napoca, urmat de Slatina, Drobeta Turnu Severin și Piatra Neamț. Blocurile reabilitate până acum în București reprezintă o treime din totalul pe țară. Pentru următorii trei ani primăriile de sector promit să reabiliteze peste o mie de blocuri, se mai spune în comunicat.